Saykels cu vene varicoase, Carte Terapia Durerii
Ostin C. Popa, Bibliogr. ISBN I. Mungiu, Ostin Costel 61 Referenţi ştiinţifici: Prof. Mircea Pavelescu — U. Gabriel Ungureanu — U. Universităţii nr. Popa" Iaşi.
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea au torului sau a editurii. Popa" Iaşi str. Editorii mulţumesc şi cu această ocazie Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Saykels cu vene varicoase IASPcare, şi în acest an, a oferit cu generozitate un grant ce a permis desfăşurarea în condiţii optime a cursului cu rezidenţii şi publicarea prezentului volum.
Încărcat de
Cum este inerent în astfel de cazuri, unele informaţii se repetă pe parcursul diverselor teme abordate. Avem credinţa că oferim colegilor noştri medici, un corp de informaţii util, în efortul pe care îl fac zilnic pentru alinarea durerilor pacienţilor lor. Corticalizarea durerii Proceduri intervenționale în controlul durerii Abordările multimodale în controlul durerii Impactul şi prevalența durerii în cancer Tipuri de durere în cancer Efectele centrale ale opioizilor Efecte periferice ale opioizilor Cefaleea acută — diagnostice posibile în funcție de grupa de vârstă a pacientului Durerea acută la nivelul toracelui și sânului — diagnostice posibile Durerea abdominală în medicina de familie Popa" Iași Introducere Durerea este un fenomen complex biopsihosocial determinat de interacțiunea unor sisteme multiple neuroanatomice și neurochimice cu variate procese cognitive și afective.
Fascinația cu privire la durere se confundă cu istoria omenirii în general, și a medicinii, în particular. Actualmente, teoriile operante la nivelul comunităților științifice sunt corelate cu arhitectonica și structura neuromatriceală a nocicepției și secvențialitatea procesării corticale 6, 39teorii pertinente și susținute prin cercetări experimentale, dar limitate în ceea ce privește aplicabilitatea clinică.
International Association for the Study of Pain defineşte durerea ca "o senzaţie saykels cu vene varicoase o experienţă senzitivă şi emoţională neplăcută asociată cu o leziune tisulară existentă sau potenţială, sau descrisă ca o astfel de leziune" Durerea prezintă componente senzitive și afective, precum și cognitive, reflectate prin expresia anticipativă a leziunilor. Nocicepția reprezintă procesul de transmitere spre centrii nervoși superiori a informațiilor apărute ca urmare a diferitelor leziuni tisulare sau potențiale leziuni tisulare apărute secundar aplicării repetitive a stimulilor nociceptivi.
Bine ați venit la Scribd!
Acțiunea stimulilor algogeni proveniți din surse externe sau interne de receptare a informațiilor determinate de impactul tisular al diferiților agenți lezionali și transformare în potențiale de acțiune transmise prin sistemul nervos periferic spre sistemele nervoase central și autonom, definește nocicepția.
Stimulii nociceptivi mențin integritatea corporală, motiv pentru care acționează ca un sistem de alarmă cu rol protectiv prin declanșarea unor răspunsuri reflexe și comportamentale a căror finalitate vizează suprimarea etiologiei și limitarea efectelor secundare. Dimensiunea senzorială reprezintă componenta neurologică care stă la originea senzației dureroase. Creierul posedă o funcție discriminativă ce permite distingerea cu precizie a intensității durerii, a naturii agresiunii, a duratei și localizării acesteia.
Parcursul raționamentului medical în evaluarea durerii trebuie să precizeze sediul, intensitatea și leziunile tisulare obiectivate etiopatogenic. Anamneza și examenul clinic vizează aspectele topografice ale durerii în vederea orientării explorărilor complementare, binecunoscută fiind în plan semiologic valoarea subiectivă a descrierii calitative a percepțiilor algice.
În plan etiologic, durerea este plurifactorială: periferică, centrală, neurologică sau psihologică, ceea ce impune abordul diagnostic și terapeutic pluridisciplinar.
Nocicepția este mediată de următoarele structuri anatomice: algoreceptor nocireceptorcale ascendentă, centrul superior de analiză și integrare nociceptivă, cale descendentă, efector.
Carte Terapia Durerii
Procesarea neurală saykels cu vene varicoase a stimulilor nociceptivi Nocicepția este mediată de structuri receptoare specializate, fără specificitate histologică, numite nociceptori. Mesajele nociceptive sunt generate la nivelul terminațiilor nervoase libere ale fibrelor nervoase, reprezentate de arborizații plexiforme localizate în țesuturile cutanate, musculare, articulare, sau intramurale viscerale, atașate fibrelor mielinizate Aδ și nemielinizate C care sinapsează în cornul posterior al măduvii spinării Durerea nu este determinată constant de activarea nociceptorilor.
Activarea nociceptorilor se produce prin stimuli a căror intensitate este traumatică sau potenţial nocivă asupra integrităţii ţesuturilor. Există situații în care unii stimuli nociceptivi pot produce o leziune, dar aceasta nu evocă durere.
De asemenea, starea emoţională a subiectului sau prezenţa unor circumstanţe stresante, influenţează modalitatea de percepție posttraumatică a durerii. În durerea viscerală se descriu puțini stimuli nocivi, și aceștia se referă strict la câteva organe interne. Ficatul şi rinichii sunt organe insensibile la orice formă de stimulare nociceptivă, astfel încât la nivelul lor nu poate fi evocată nici o senzaţie dureroasă, chiar în saykels cu vene varicoase celor mai puternici stimuli algogeni.
Organe precum vezica urinară, ureterul, colonul, sunt sensibile la distensia lumenului sau la inflamaţia mucoasei, dar nu răspund algic la stimuli secundari secționării sau arsurii. De exemplu, în sindromul de colon iritabil IBSpragul de percepţie şi pragul dureros sunt cu atât mai diminuate cu cât rata de distensie este mai rapidă iar lungimea distensiei mai mare.
În funcție de etiopatogenie, durerea este de trei tipuri: durere nociceptivă, durere neuropatică și durere idiopatică sau psihogenă. Mecanismul durerii nociceptive, cel mai frecvent, este reprezentat de un exces de stimuli nociceptivi care acționează asupra unor receptori nespecifici care transmit informația prin fascicolul spinotalamic structurilor limbice și neocorticale.
Durerea nociceptivă apare în contextul unor dureri acute secundare traumatismelor sau saykels cu vene varicoase, sau în dureri cronice de tipul reumatismelor sau neoplaziilor.
În plan terapeutic este legitim a interveni asupra procesului periferic și a limita efectele prin administrarea de antalgice periferice care cupează mesajul nociceptiv. Termenul include disfuncția căilor nociceptive care generează senzații anormale percepute ca dureri, în absența saykels cu vene varicoase tisulare evidente.
UMF "Grigore T. Popa" Iai Introducere Durerea este un fenomen complex biopsihosocial determinat de interaciunea unor sisteme multiple neuroanatomice i neurochimice cu variate procese cognitive i afective. Fascinaia cu privire la durere se confund cu istoria omenirii n general, i a medicinii, n particular. Primele teorii referitoare la mecanismele algice reflexe sunt avansate de Rene Descartes n 18i reevaluate ulterior prin teorii subsecvente cum ar fi cea a specificitii 53 sau a interaciunii senzitivo-senzoriale Actualmente, teoriile operante la nivelul comunitilor tiinifice sunt corelate cu arhitectonica i structura neuromatriceal a nocicepiei i secvenialitatea procesrii corticale 6, 39teorii pertinente i susinute prin cercetri experimentale, dar limitate n ceea ce privete aplicabilitatea clinic.
Acest tip de mecanism apare în dureri cronice. Lezarea aferențelor periferice alterează echilibrul sistemelor inhibitorii și modifică excitabilitatea neuronilor spinali de releu sau supraspinali, prin mecanisme incomplet elucidate. În cazul durerilor prin deaferentare este ilogic a se administra antalgice periferice sau antiinflamatorii, terapeuticele de primă intenție fiind cu acțiune centrală, de tipul antidepresivelor triciclice, antiepilepticelor.
Mecanismul durerii idiopatice sau psihogene nu cunoaște un substrat anatomic și survine în general în contextul nevrozelor. Chiar dacă natura sine materia a durerii poate fi suspectată în stadii precoce, durerea psihogenă se evocă în stadii tardive, ceea ce demonstrează că acest tip de durere conservă o semnătură tratamentul naional varicoza ce o discriminează cu greu de alte etiologii algice.
Diagnosticul de durere pishogenă se evocă în contextul negativității bilanțului clinic și paraclinic de alte etiologii, în cazul saykels cu vene varicoase semiologii psihopatologice pozitive, în conversia isterică, status anxios, depresie marcată sau ipohondrie.
Cauza iritativă organică poate fi determinată de un punct de cristalizare apărut incidental în cursul decompensărilor psihologice. Aferențele somatice care inervează musculatura striată a planșeului pelvin se proiectează prin nervii pudendali în măduva sacrată Aferențele viscerale prezintă mai multe câmpuri receptoare care acoperă o saykels cu vene varicoase largă.
Receptorii de la nivelul mezenterului sunt stimulați de torsiunea viscerelor în distensie și contracție.
Un alt grup receptor semnalizează modificările chimice submucoase secundare leziunii, ischemiei sau infecției și produc hipersensibilitate locoregională. Fibrele aferente intramurale spinale prezintă ramuri colaterale care se distribuie vaselor sangvine și ganglionilor enterici, și conțin neuromediatori care influențează fluxul sangvin, motilitatea și reflexele secretorii gastrointestinale 4.
Aferențele spinale emit colaterale care sinapsează în neuronii ganglionilor simpatici prevertebrali. Același tip de informație senzorială se transmite circuitelor spinal, enteric și ganglionilor prevertebrali. Fibrele senzitive nu sunt uniforme, conducerea nervoasă înregistrând viteze diferite, proporționale cu diametrul fascicolelor și grosimea tecii de mielină.
Percepția durerii apare în cazul în care stimularea nociceptorilor este suficient de intensă pentru a activa fibrele Aδ, determinând o durere acută, lancinantă tabel 1. Tabel 1.
